Cheltuim ca în filme!

Cheltuim ca în filme!

1280 853 AnaMaria

 În filme oamenii ies des la restaurante sau în baruri. Banii nu sunt niciodată o problemă, ați văzut pe cineva să se uite la preț? Să se mire de cât poate costa un anumit fel de mâncare sau un cocktail ori altă băutură? Eu nu!

Și costă! Băuturile sunt foarte scumpe. Peste tot!

O limonadă, la o terasă frumoasă, pornește de la 8-9 lei ajungând de obicei la 12-15 lei în București. Și cine iese cu prietenii, de regulă, consumă mai mult de o limonadă. La restaurant și în baruri sau discoteci prețurile sar în aer.

Dacă tinerii nu văd nicăieri că cineva se uită la prețuri, de ce ar face-o ei? Doar în cazul în care au puțini bani în buzunar ar verifica niște prețuri, altfel cu siguranță ei nu văd nici un sens.

Două doamne, ca niște actrițe

Am fost surprinsă când, în urmă cu câțiva ani, la o ieșire cu colegi de birou, o doamnă despre care știam că nu are un salariu prea mare (da, salariile din bănci nu sunt impresionante dacă nu ești pe funcție de conducere sau în anumite departamente cheie) a comandat produse foarte scumpe. La masă unii au comandat, alții nu, deci nu trebuia să țină pasul cu nimeni. M-am gândit că vrea să se răsfețe, o să facă economie la altceva și bugetul lunar nu-i va fi afectat în mod vizibil.

La următoarea ieșire am observat că face același lucru, comanda specialități și unul sau două pahare de băutură scumpă. Odată i-am spus că am momente în care prefer puțin vin roșu sec la cină, chiar dacă de regulă nu consum alcool. Mi-a spus că acasă nu bea niciodată vin, de fapt acasă nu bea alcool, poate doar câte o bere vara. M-a băgat în ceață, dacă nu ai nici o plăcere în a bea ceva, de ce plătești o sumă destul de mare ca să bei la restaurant?

Pentru că așa se face la restaurant! Cum adică să ceri o apă? În filme doar cei deprimați, stresați, anxioși pot cere o apă.

Femeile de succes cer băuturi care vin în pahare cu picior înalt.

În aceeași gașcă mare era o altă doamnă, cu familie acasă și multe datorii la bancă. La fel, își comanda chestii scumpe, mâncare interesantă – doar specialitățile bucătarului dar și multă băutură. Nu știu dacă acasă făcea la fel, dar băutura dispărea rapid. Am aflat ulterior că familia din care provenea, într-o perioadă a avut mulți bani, probabil de aici preferința pentru specialitățile bucătarului însoțite de vin de calitate (nu mă pricep dar după preț și locul restaurantului așa aș presupune).

Le-am urmărit din pură curiozitate, ieșeam cam o dată la câteva luni în gașcă mai mare. Nu se uitau la prețuri, niciodată, chiar dacă banii nu le cădeau din buzunar! M-am gândit că vor fi surprinse la sfârșit când fiecare își achită partea, nici vorbă. Suma pe care o aveau de plată era pur și simplu o sumă, o cifră, nu se uitau la alții cât au de plătit și să vadă că ele au cea mai mare parte de plată, plăteau și gata, pe pilot automat.

Oamenii de succes din filme ies mult în lume și încep întotdeauna cu o băutură. La felul principal au altă băutură și apoi alta, se tot schimbă. Nimeni nu verifică nota de plată, doar se plătește și gata.

Nota de plată în club mai mare decât o factură de utilități?

Cam asta văd la televizor și tinerii iar ceea ce vad devine modul normal de a acționa.

De multe ori cheltuie sume mari, prea mari chiar înainte să le priceapă valoarea. Factura de electricitate pe o lună a părinților e la reducere față de o ieșire de-a lor în club și nici nu realizează că fără acea factură plătită nu ar avea cum să stea pe chat cu prietenii până noaptea târziu.

Și care este problema? Sunt tineri și trebuie să se distreze. Perfect de acord!

Părinții văd un semn de dragoste în a le da copiilor bani pe care ei îi muncesc greu, de multe ori foarte greu.

În loc să îi facă pe copii să vadă efortul lor, se mândresc cu faptul că au copii emancipați care ies în lume. Acest mod de a le da bani la tocat fără a-i responsabiliza, nu îi învață pe viitorii adulți nimic bun.

Tinerii ar trebui să aprecieze banii primiți, să le vadă valoarea și să realizeze faptul că:

  • ”Spartul” banilor nu îi face maturi, doar iresponsabili;
  • Nu toți părinții au bani grămadă și nu trebuie să țină ritmul cu cel mai ”bogat” prieten;
  • Banii pe care ei îi dau cu ușurință pe alcool sau țigări sunt munciți de cineva, uneori din greu și alteori mai ușor, dar tot bani sunt;
  • Consumul nelimitat de țigări și alcool (nu vorbim de altceva) nu îi face să pară maturi, doar le distruge sănătatea. Lucrul acesta îl pot face și cu băuturi nealcoolice carbogazoase renumite, cantitatea de zahăr și alte substanțe dint-o sticlă sunt suficient de nocive și la un preț mai decent;
  • Nota de plată a unei ieșiri nu este normal să depășească factura lunară a unui serviciu din casă și nici contravaloarea coșului săptămânal de mâncare;
  • Dacă sunt suficienți de maturi să cheltuiască bani în club, sunt suficienți de maturi pentru a știi că în viața reală sunt facturi de plătit, pentru a le plăti e nevoie de bani, pentru a avea bani cineva trebuie să îi producă prin muncă, iar mama și tata nu ar trebui să fie un ATM mobil;
  • Valoarea banilor e diferită pentru bani tocați în cluburi sau bani investiți în studii, cărți, excursii; Aceeași sută de lei are o cu totul altă valoare, asta este diferența dintre a cheltui și a investi.

Pentru ca un copil să se transforme într-un adult responsabil are nevoie de exemple și îndrumare.

În continuare cele două doamne și modul lor de a se comporta la restaurant ca în filme reprezintă o enigmă pentru mine.

Dacă doamnele nu vor să renunțe la momentul lor de răsfăț, ar fi indicat să o facă în cunoștință de cauză, să vadă prețurile și să se bucure de faptul că și le permit și astfel își oferă o tratație în consecință. În plus, să realizeze faptul că sunt exemple pentru familiile lor.

În seriale nu auzim pe nimeni că renunță la o tratație pentru că are de plătit rata la casă sau facturile. În țara noastră nu e ca în filme.

Puține meserii sunt plătite la un nivel la care banii nu trebuie calculați și gestionați atent. Neatenția costă, banii altora – sub formă de împrumuturi și credite costă. Costul e tradus în timp și muncă, câteodată în amanetarea unor ani viitori de muncă pentru plăceri atât de trecătoare.

Citește și artiolul (click pe titlu) În legătură cu banii, nu te face că plouă!

Cheltuim în familie, în același stil

Doar pe una dintre cele două doamne am văzut-o împreună cu copilul ei odată, pe cea de-a doua. Au venit după ea soțul și copilul. Având credite știam cu ce se ocupă soțul deci și nivelul aproximativ de venit. (deh, defect profesional)

Soțul și-a comandat ceva de mâncare la pachet, o salată, având în vedere că ea mâncase și o cafea ca să nu aștepte degeaba. Până să vină comanda la pachet și să plece, copilul și-a dorit un desert. Mama a verificat ingredientele și i-a zis să aleagă altceva pentru că nu o să îi placă. Copilul a insistat, desertul a fost comandat și după cum era de așteptat nu i-a plăcut gustul deci și-a mai comandat un desert. Primul desert a fost lăsat deoparte, după ce a fost doar testat, pentru a se arunca. Eram într-un loc în centrul Bucureștiului unde desertul era o minunăție, de la gust la aspect.

Când a terminat copilul prima limonadă a mai vrut una, care a fost comandată și lăsată la plecare aproape neatinsă – serios acum, câtă limonadă în recipiente de 500ml poate bea un copil de 6-7 ani? M-am mirat că a terminat-o pe prima. Nota de plată, vă imaginați.

Logic, în ritmul acesta creditele o să se tot adune, banii nu vor fi suficienți niciodată iar copilul va cere lucruri fără vreun filtru, pentru că nimeni nu îl învață să își cântărească opțiunile și să ia decizii conștiente.

Citește și articolul (click pe titlu) Valoare fără valoare, lecții goale pentru copii

Cum poți rata o vacanță în afara țării, anual

De exemplu salata tatălui, cu ingrediente de la magazinul din drum spre parcare, ar fi fost de cel puțin trei ori mai ieftină.

Desertul abia testat putea fi luat la pachet (nu cred că doar copilul consumă dulciuri în casă) iar a doua limonadă ca și cafeaua tatălui la sfârșitul zilei nu prea au avut sens.

Această cheltuială care putea fi evitată fără probleme acoperea trei zile de luat masa acasă, în familie.

Citește și articolul (click pe titlu) Când ești în criză de bani

Dacă părinții nu fac acest gen de analiză, de unde învață copilul să o facă?

O astfel de cheltuială evitată o dată pe lună, constituie bugetul unei vacanțe în afara țării anual. Nu mă credeți? Vă invit să faceți calculul.

Cât costă, atâta costă! Nu fac eu prețurile.

Corect! Doar că unele produse chiar nu merită banii doar pentru că ți le pune altcineva în farfurie sau ți le toarnă într-un pahar.

Pe banii tăi, verifică meniul și ia decizii conștiente, logice și în concordanță cu puterea ta financiară.

Explică deciziile tale și copiilor tăi.

Banii sunt pentru a te bucura de ei, după ce i-ai muncit, și nu pentru a-i toca fără noimă. În plus, banii gratis nu aduc nici o lecție de valoare, indiferent de vârsta copilului, fie că are 5 ani și vrea ciocolată și jucării, fie că are 18 și vrea să iasă în club.

PS: nu judecăm, nu bârfim, doar învățăm din greșelile altora.

Să trăim conștient, în propriul fim de care să ne bucurăm! Copiii noștri vor continua episoadele în același ton.