Vacanța de 1 Mai este un prilej de a petrece timp în familie. Mi-am dat seama, după prima zi de vacanță, câte lucruri a învățat fetița mea.
Experiențele trăite nu pot fi echivalate cu explicații teoretice, asta este clar.
Am ajuns la destinație seara. De pe drum, Elena i-a cerut bunicii să îi facă o tocăniță gustoasă cu mămăliguță. Ce bunică nu îi face nepotului pe plac? Ați văzut vreuna? Sper că nu.
Citește și articolul (click pe titlu) Cine nu are bunici, sa-si cumpere?
Nimic nu se pierde, totul se transformă.
Oasele rămase de la cărniță, nu s-au aruncat așa cum am fi făcut la oraș, s-au păstrat pentru a fi date a doua zi la cățelul vecinilor. Înainte de ora opt dimineața cățelul a fost hrănit după cum era planul. Puiuțul a fost tratat cu o plimbare într-un coș.
Elena a observat că nu aruncăm la gunoi nimic din hârtie pentru că folosim hârtia pentru a face focul în sobă.
Recipientele de plastic sunt foarte rare, chiar excepționale. Bunica folosește recipiente de sticlă care se folosesc până se sparg. În prezența noastră nu s-a spart nimic.
Cu această ocazie Elena a văzut cum se păstrează laptele în recipiente de sticlă, cum se adună grăsimea de pe lapte pentru a se face smântână sau unt, cum se pune laptele la prins pentru a deveni iaurt. Lecția despre cum facem brânză rămâne pe altădată, bunica este specialistă în așa ceva.
Cojile legumelor curățate pentru ciorbă au ajuns, împreună cu resturile de mâncare, într-un recipient special fiind păstrate pentru a fi date purceilor din vecini. Resturile de pâine au fost lăsate la uscat pentru a fi date, când se întăresc, iepurașilor.
Înainte de ziua de Duminică , pe șanțul de la stradă, se cosește iarba. La oraș iarba mergea la tomberon, aici iarba merge la iepurași sau se lasă la uscat pentru alte animale.
Lecția de responsabilitate
Iepurașul ei a fost botezat, se numește Sara pentru că este fetiță. Eu am votat pentru Mopsy cu toate că seamănă cu Peter. Din vecini a fost adus în vizită și un cățel.
Animalele au fost hrănite și au primit apă curată.
În plus orice activitate a fost făcută cu grija față de puii de animale, sunt micuți și pot să se piardă sau să se sperie. Multă responsabilitate pentru un copil!
Vă dați seama că tehnologia nu și-a găsit locul printre atâta treabă importantă.
Mami are treabă. Și copilul are treabă !
Am întrebat-o dacă vine cu mine la oraș în zilele în care am evenimente.
Mi-a spus că ea are multă treabă la țară, trebuie să aibă grijă de noii ei prieteni, puiuții de animale.
Am zis că o să îi hrănească bunica. Mi-a zis că bunica sigur nu o să se joace cu ei și cum sunt puiuți, ei au mare nevoie de ea ca sa se joace cu ei. Bun așa, am un copil responsabil și empatic.
Reciclarea la oraș
La oraș îi explic copilului ce înseamnă reciclarea, cum încercăm să salvăm planeta, cum selectăm resturile menajere pe categorii.
Recipientele din plastic sau metal le limpezim și le strivim înainte de a le pune în sacul special de reciclare, la fel facem și cu hârtia sau cutiile de carton.
Produsele de sticlă de regulă ajung la bunica, dar pentru că este prea departe am găsit persoane interesate, așa că le spălăm la mașina de spălat vase de unde ies perfect curate, pentru a fi folosite la bulion, sirop , murături sau dulceață.
În plus are grijă de hainele ei care merg mai departe la alți copii, la fel și jucăriile.
Îmi dau seama că ”o zi de practică” a fost mai bună decât luni de teorie. Să vadă exact cum lucrurile salvate sunt utilizate în alt scop cresc determinarea de a avea grijă de ce ne înconjoară. Acum și lecțiile mele teoretice au o bază mai solidă și exemple mai palpabile.
Dăruiți-le copiilor experiențe din care să învețe, e mai ieftin și mai eficient decât orice opțional teoretic.
Să salvăm planeta împreună !
Citește și (click pe titlu) Economiile pe înțelesul copiilor
