Văd și întâlnesc oameni cu frică de bani, frică care îi urmărește în orice moment, peste tot și din acest motiv cheltuie bani aiurea ori cu speranța că pot cumpăra fericirea ori cu spaima de gura lumii.

Este bună prietenă FRICA ASTA cu ”ce o să zică lumea”, ”ce o să creadă alții” și cu o părere proastă despre propria persoană, intrarea în stare de victimă și altele.

FRICA ASTA se face confortabilă pe canapeaua ta, stă cu tine la cafea, se cuibărește sub plapumă când vrei să te liniștești la final de zi, uneori ajunge și în visele tale când dormi.

Problema este că FRICA ASTA devine parte din tine, și din zona ta de confort.

Ai vrea să scapi de ea, dar nu știi cum, sau simți că nu ai curaj că nici nu știi cum mai e să trăiești fără ea.

Te ajută și îți e prietenă bună când mergi la bancă să iei un credit sau când ceri împrumut de la prieteni sau din familie.

De fapt frica asta te controlează și prin intermediul ei banii te controlează pe tine în loc să fie invers.

Ce ai de făcut?

Să nu te mai îmbeți cu apă rece și să faci ceva să scapi de ea. Rapid, Urgent. Fără să te uiți înapoi.

Doare? Evident!

Ca orice vindecare, doare.

sursa foto Pexels

Ia-o pe pași:

Ce îți permiți? Pe bune acum, fără fițe sau vise.

Dacă te inspiri din Social Media și vrei tot ce au oamenii aceia pe acolo eu zic să te liniștești și să vezi ce contează pentru tine.

Dacă acasă în copilărie ai simțit lipsa diverselor lucruri este normal să îți dorești, dar să porți o geantă de firmă în timp ce nu ai bani de mers la stomatolog și nici nu ți-ai plătit întreținerea este ridicol și o strategie sigură de a te îngloda în datorii din care nu vei putea ieși ușor. Cei din jur (dintre cei care gândesc) nu te invidiază pentru ce ai și nici nu îți crește valoarea cu cele câteva lucruri scumpe pe care de fapt nu ți le permiți.

Cineva îmi spunea că în blocul vecin de al lui, bloc de garsoniere, este un tip cu o mașină scumpă, mașină care sărea în ochi printre mașinile pe care ceilalți și le permiteau. Toți știau cine este, dar nu îl invidiau, se gândeau că mai bine își lua o mașină mai ieftină și schimba casa sau cartierul ”ce fraier” ziceau mai toți în urma lui. Omul avea strategia lui de a acționa și probabil voia să impresioneze parteneri de afaceri și nu vecinii de cartier, dar a făcut-o și pe asta, cu siguranță unii îl invidiau. Totuși știu un alt domn care închiria o mașină scumpă o zi pe lună și își vizita toți clienții, și mai ajungea și la bancă din când în când. Ieșea mai ieftin la capitolul impresionat partenerii, cu noi nu prea îi ieșea că îi vedeam soldul din cont, dar era simpatic.

La fel este și când vezi telefoane scumpe și alte gadgeturi la persoane care lucrează pe venituri mici, ca nuca în perete, nici nu știu să le folosească la valoarea lor așa că și le iau să se dea mari și să impresioneze … nu știu pe cine, știu ei.

Sunt mulți oameni bogați care poartă aceleași haine la mai multe evenimente chiar dacă și-ar permite să își cumpere orice, oricând, oricât de scump.

Una este să îți cumperi ceva de calitate sau scump pentru că ai nevoie, cum ar fi un instrument care te ajută în munca ta, și cu totul alta este să cheltui bani ca să te dai mare. Cum să îți spun? Rămâi cu banii dați și tot nu faci mare lucru.

Nu ai bani să plătești chiria sau rata? Mută-te! Într-un loc mai mic, într-un cartier mai îndepărtat de centru, într-un loc în care să poți pune capul pe pernă în liniște, nu dormi cu frica lângă tine.

Nu ai bani să comanzi mâncare la fel cum fac colegii tăi? Nu o face, lasă încolo rușinea și frica de ce zic ei despre tine pentru că nu ei (cei de care îți este rușine) îți plătesc facturile. Ia de acasă ce a rămas de la cină. Învață să faci sandviciuri gustoase și pachete creative. Cu puțin timp și mai puțini bani vei mânca mai bine și mai sănătos.

Schimbă mediul

Și totuși ai parte de presiunea colegilor? Schimbă locul de muncă.

De ce să te duci zilnic cu stresul și frica că nu ești la nivelul lor financiar? Sau rezolvă problema ta cu stresul, sau poate este doar în mintea ta, analizează asta puțin înainte de a lua o decizie greșită.

Mă duc la o clinică mică de câteva ori pe an maxim, pentru niște teste de rutină. Doamnele de la recepție sunt colorate, înflorate, pline de de toate, cu părul făcut și unghii impecabile, zici că sunt direct de pe vreo copertă de revistă. Doamna doctor a care mă duc are câteva bijuterii tot aceleași, îmbrăcată cu lucruri pe care nu scrie mare vreun brand, machiaj discret, un păr curat prins simplu.

Știu că are bani, mulți, ar putea să fie mai ceva ca fetele din recepție, dar are grijă de banii ei și îi investește. La fel sunt și asistentele și o parte dintre celelalte cadre medicale, fără nimic țipător sau scump la prima vedere, nu știu ce fac cu banii lor, sper că ceva chibzuit.

csursa foto arhiva personala

Învață de la alții

Am avut un proiect și am întâlnit un manager de top care își aducea pachet de acasă. Știți cum e să vezi că secretara (pardon domnișoara assistent manager, am auzti cum îl corecta pe un curier) își comandă mâncare zi de zi pentru că ”nu îi place să gătească” și șeful ei care are bani să se mute pe plajă într-o insulă (sincer nu știu de ce nu o face) merge la zona de mese și își încălzește mâncarea de acasă? Mâncare pe care el a pregătit-o când le-a făcut și copiilor gustarea pentru școală, sau era de seara trecută de la cină.

Mai mult, unul are mâncare cât are nevoie și celălalt aruncă ce rămâne la gunoi, vă las să ghiciți care este care.

I-am sugerat o dată tinerei că poate să pună la frigider jumătatea de porție pe care nu a mâncat-o și să o mănânce a doua zi. Mi-a spus că nu mănâncă mâncare ”veche”.

Dumnezeule mare! Am crescut pe vremea dinozaurilor când mama dinozaur făcea o oală mare de ciorbă care rezista aproape o săptămână și din care mâncam în fiecare zi. Dacă făcea duminică o prăjitură întindeam de ea câteva zile că altceva dulce nu mai vedeam. Bine, nu zic că trebuie să mergem înapoi la zilele alea, dar totuși să nu exagerăm.

I-am spus că poate lua mâncarea cu ea și să o dea cuiva, celor care stau de scări la metrou. Biroul era la câteva minute de metrou. Mi-a zis că nu are sens să se ”care cu ea” ca să aibă apoi miros de mâncare. Nu am fost mult timp colege, dar comportamentul acela mă zgâria pe ochi, nu pot vedea mâncare aruncată la gunoi când cineva la câteva minute de tine rabdă de foame.

Altfel spus uită-te în jur și vezi cum fac alții ca să aibă grijă de banii lor. Fă la fel. Nu mai căuta scuze, că le vei găsi, și asta nu te ajută să scapi de stresul banilor și frica că nu îți ajung.

Știu o doamnă care cerea bani împrumut ca să meargă acasă cu taxi pentru că era obosită, pe vremea aia nu era Uber și nici smartphone, sunai în centrală și venea mașina. Nu și-a plătit datoriile la casă și a fost evacuată. A fost o aterizare cam forțată din norișorul roz pe care se urcase ca să se dea importantă.

Nu aștepta să ajungi în astfel de situații ca să iei măsuri. O să ai prea mult de pierdut.

Pe de altă parte mai sunt și cei care de frică că nu le ajung banii nu cheltuie nimic, niciodată și își refuză orice bucurie care înseamnă bani. Ei nici ciar așa, banii sunt făcuți să circule, să ne aducă bucurie. Ideea este să fim chibzuiți și să ne întindem cât ne este plapuma.

sursa foto Pexels

Schimbă prietenii

Uneori cei care te influențează să ții ritmul cu moda, cu petrecerile, cu vacanțele, cu orice sunt prietenii.

O cursantă de la Tu si banii tăi mi-a scris că și-a schimbat prietenii și s-a apucat de investiții, pentru că mulți bani mergeau pe diverse activități comune care mai mult o oboseau decât o bucurau. Au făcut în familie o ședință în urma cursului de la mine, au discutat pas cu pas ce le-am zis și au stabilit ce este important pentru ei și au aplicat măsuri. Mi s-a părut un gest curajos.

Mi-am dat seama că și eu m-am îndepărtat de persoane cu care nu aveam valori similare. Sunt econoamă și risipa mă zgârie pe creier. La fel și lipsa de limite pentru copii, răsfățul fără limite și sens.

Am ajuns cu fetița mea la o petrecere de copii. Nu sunt prietenă apropiată cu părinții, fetele se știu mai bine. Vreau să vă spun că eram ca nuca în perete în grupul acela de mămici, nu aveam ce căuta acolo. Discuțiile erau legate de prețuri de la salon (cred ca trăiesc pe lună, mi-au ieșit ochii ca la melc la unele prețuri), la tot felul de intervenții care nici nu știam ce înseamnă (dar de care sigur am și eu nevoie, dar nu știu), la shopping pe cine știe unde, la ultimele vacanțe, zici că era un concurs de genul cine a dat mai mult câștigă.

Eu nu am avut cu ce să dau pe dinafară, nu am nici lucruri scumpe, nici mașină scumpă, nu prea ajung pe la saloane de nici un fel, nici la shopping, trist ar zice ele, cu liniște în suflet și în cont aș zice eu.

Mă gândesc uneori că oricâți bani am sau aș avea, chiar dacă aș câștiga la loto o avere, pe unele lucruri tot nu pot da bani doar ca să fiu la modă, am un prag în minte de care nu pot să trec și pace, chiar dacă înțeleg prețurile, valoarea sau conceptul de business din spatele unor servicii. Știu că mai sunt persoane ca mine, pentru care un lucru scump nu e neapărat de valoare.

Sunt mulțumită, sunt fericită, îmi iubesc lucrurile, nu simt nevoia să schimb ceva ce funcționează, nici să dau bani doar ca să impresionez și vai ce bine este. Am prieteni ca mine, oameni faini, care cheltuie bani mulți pe ce contează pentru ei. Este un semn de respect pentru banii lor, timpul pe care îl schimbă în bani, pentru familiile lor, pentru ei.

sursa foto Pexels

Ești ok cu cei din jur sau simți că trebuie să îi impresionezi tot timpul?

Dacă e cazul să o lași mai ușor, fă-o. Caută-ți oameni cu valori similare și o să vezi cum bucuria nu se cumpără cu bani.

Ce se întâmplă dacă iei măsuri?

O să scapi de frica asta urâtă, o să îți ajungă banii pentru ce contează cu adevărat pentru tine, o să faci mult cu puțin, o să găsești bucuria de a avea bani.

Dacă îți faci un plan clar, într-o zi o să ai bani pentru ce vrei tu

Evident că este minunat să ai bani să ieși la restaurant, să ai vacanțe scumpe, să ai o mașină pe care ți-o dorești și dacă te organizezi bine într-o zi le poți avea pe toate.

Comportamentul celor din jur și reclamele ne induc o stare de nefericire, pentru că vrem și noi.

Nu o să îl băgăm în seamă pe colegul care vine cu cafeaua în termos și sandvici la pachet, dar o să știm cine ia cina la restaurant în drum spre casă sau iese des in citybreack pe undeva.

Din acest motiv, combinat și cu trecutul nostru în care probabil am avut lipsuri, nu ne facem niciun plan legat de bani și cheltuim haotic, cât putem și avem, ca să cumpărăm fericirea la pachet.

Consecința este că anii trec, noi suntem tot frustrați că vrem tot mai mult și uităm să ne bucurăm de ce avem, uităm să apreciem ce avem, uităm să privim în urmă și să ne bucurăm de ce am realizat, avem atenția pe următorul lucru pe care ni-l dorim.

Primii 8 ani de muncă am investit aproape toți banii în studii. Îmi doream reviste, îmi doream un rimel, un parfum, vedeam cum alții au și eu țineam banii pentru studii, DAR am știut pentru ce, avem viitorul pictat în minte, așa mi-a fost mai ușor să trec peste comentariile celor din jur: asta la ce îți mai trebuie? Diplomele nu îți aduc nimic, mai bine distrează-te și tu, Fraierii stau cu nasul în cărți și cei deștepți fac bani etc.

Apoi am început să câștig mai bine, să încep să ies din țară, să văd alte lucruri, alți oameni, alte obiceiuri, dar tot cu buget limitat și cu ochii pe planul meu.

Am făcut totul pe rând.

Nu a contat că am purtat aceleași haine iar și iar dacă erau curate, nici că aveam colege care seara ieșeau la club și eu stăteam cu nasul în cărți. A fost uneori frustrant, aș fi vrut să ies mai des, să călătoresc mai mult, să am bani să fac asta când vreau. Am avut în jur prieteni cu care ieșeam și care înțelegeau comportamentul meu și mă sprijineau în a-mi atinge obiectivele, nu comentau modul în care aveam grijă de bani.

Acum și eu îmi permit cam orice, strategia gandită de mine a funcționat. Și o parte dintre persoanele care s-au distrat atunci și pe care le invidiam, cele despre care mai știu câte ceva,  se descurcă cu banii de la un salariu la altul și cam atât, nu au avut un plan, s-au dus cu valul.

Explicația este ca în povestea cu profesorul care vine la școală cu un borcan și le explică studenților ce este important în viață. Apoi pune în borcan pietre mari, mai mici, pietricele și nisip. Dacă nu știți povestea o puteți vedea AICI în limba engleză.

Dacă începi cu distracția și pui prima dată nisipul pierzi ce este important și nu mai încap pietrele mari, dacă le pui în ordine o să intre multe în același borcan, adică în viață le poți avea pe toate dacă le faci pe rând.

Ce contează pentru tine?

Ia deciziile bune pentru tine AZI și în câțiva ani o să îți mulțumești.

Știu că vrei totul ACUM, știu că este frustrant să stai cu banii în mână și să zici NU când cineva lângă tine zice DA, așa că trebuie să știi de ce o faci și să înțelegi că într-o zi o să culegi roade.

Ține-ți planurile la vedere. Fă-ți un VisionBoard.

Când știi că spui NU azi, pentru multe DA-uri mâine, nu mai simți frustrare când refuzi ceva. Știi că timpul trece și trece în favoarea ta, pas cu pas, cărămidă cu cărămidă clădești ceva ce nu dispare ușor.

Stăpânește banii.

Fă-ți planuri și ține-te de ele.

Educă-te financar ca să nu tremuri de frică la orice știri fataliste, la orice criză care vine.

Pune-te pe tine și pe familia ta la adăpost. Analizează riscurile potențiale, fă asigurări, fă economii, învață și fă investiții, rând pe rând, fără grabă, dar constant. Lucrează zi de zi la planul tău.

Învață să te bucuri de bani.

Dacă vrei să spui și altor persoane cum ai scăpat de frica de bani, ce măsuri ai luat, cum a fost procesul, te aștept cu un comentariu sau cu un mesaj către mine în messinger – o să îți păstrez anonimatul, dar mesajul tău va ajunge și la alți oameni care au nevoie de ajutorul tău.