De ce slabii merg la sală și sănătoșii la doctor? Educație financiară, altfel.

De ce slabii merg la sală și sănătoșii la doctor? Educație financiară, altfel.

De ce slabii merg la sală și sănătoșii la doctor? Educație financiară, altfel.

1280 853 AnaMaria

V-ați întrebat asta? Eu da, de multe ori.

Ce legătură are asta cu educația financiară?

Ajungem și acolo.

Slabii merg la sală

Tiroida mea a luat-o razna acum vreo 12 ani. Chiar dacă bănuiam asta, am descoperit că așa era abia după 5 ani într-un context nu prea vesel. Dar nu asta este povestea.

În lupta cu kilogramele mergeam la sală. Eu eram printre cei grași, sunt în continuare dar nu mai merg la sală, deocamdată.

Și jur, juuuur,  că nu pricepeam de ce fetele alea șnur, în loc să își trăiască viața în aer liber, sub soare, cu o carte în mână sau prieteni gălăgioși în jur, se luptau cu aparatele alea și scoteau sufletul din ele.

Eu aveam cel puțin 27 de chestii mai bune de făcut în acele 2 ore, dar mă luptam.

Mi-a luat ceva timp ca să pricep cum stă treaba, dar mai aveți puțină răbdare.

Decizii financiare proaste

Se știe că atunci când ai o afacere sau faci ceva pe cont propriu, cei din jur sunt ultimii care apelează la tine, cu vreo două trei excepții dar balanța este oricum dezechilibrată.

Citește și articolul De ce când vrei să schimbi ceva este greu?

Am demonstrat, înainte de a mă apuca să îi învăț pe alții care e treaba cu banii și administrarea lor, că mă pricep.

La 18 ani m-am angajat, la 26 de ani eram director de agenție bancară, la 27 manager în centrală de bancă, cu diplomă de economist (4 ani), un MBA (2 ani), o diplomă bancară(2-3 ani), master în dezvoltarea afacerii (1-2 ani) și 9 ani de experiență.

În 7 din cei 9 ani de experiență am avut și al doilea loc de muncă, doar în anii cu examene finale m-am lăsat de al doilea job și am păstrat doar colaborările flexibile.

De la 28 de ani m-am liniștit cu investițiile în studii și am început propriile investiții făcute cu creierul și banii mei.

Văd în jurul meu, la oameni apropiați, investiții proaste, cheltuieli haotice, șanse ratate și tot așa.

Mă întreabă cineva ceva? Rar, raaaaar. Poate pentru că sunt prea sinceră.

Oricum, fiecare face ce vrea pe banii lui, eu nu judec că nu este treaba mea.

Știți doar că la cursurile mele lumea se distrează, facem haz de necaz. Doar nu credeți că acasă sunt altfel!

Când văd ceva sau aflu, direct și mai mult indirect, mie îmi vine să zic ceva.

Omul, mai înțelept și diplomat, îmi zice să tac, să nu mă bag, să nu dau sfaturi nesolicitate, să nu îmi pun energiile unde nu e cazul.

Și aflu! Tot ce nu vreau aflu, așa am fost dintotdeauna.

Vă dați seama ce înseamnă asta când lucrezi la proiecte într-o bancă? Avantaj pe față! Dar acasă, când este vorba de oameni pe care îi cunosc, nu e atât de simplu, este un mare dezavantaj.

Mă doare sufletul când am văzut ani la rândul aceste scenarii în bancă și știu cum se termină, cel mai probabil, fiecare episod.

Am și eu câteva persoane cu care mă consult în legătură cu banii, orice părere avizată poate aduce idei bune. Discuțiile despre bani sunt în ambele sensuri, generatoare de idei și scenarii diverse. E clar că sunt oameni care știu ce să facă cu banii, mulți sau puțini.

Este atât de clar!!!

Și după o discuție în care omul mi-a zis că ar prefera să nu mai fac studii de caz pe cauze cu care îmi pierd timpul și la câteva minute chiar și mama mi-a zis să nu mă bag într-o dispută financiară familială, mi-a picat fisa.

Oamenii slabi merg la sală!

Și se păstrează slabi pentru că au o rutină, sunt organizați, renunță la alte lucruri, le pasă de sănătatea lor, fac din asta o prioritate.

Oamenii sănătoși merg la doctor!

Și se păstrează sănătoși pentru că își fac analize, își verifică starea de sănătate, iau măsuri din timp și nu ajung la situații grave, se păstrează sănătoși.

Oamenii educați financiar sunt prosperi pentru că se informează și se educă în continuare!

Aceștia citesc, merg la evenimente, iau sfaturi de la persoane avizate, au modele, pun întrebări, construiesc scenarii, învață cum să diminueze riscul și așa mai departe.

Acum lucrez cu mine la ce am învățat la conferința Educație pentru succes, de la Gaspar Gyorgy, referitor la inteligența relațională, despre compasiune și empatie.

Cred că pot să le am, fără să spun ”știam deja” sau ”de ce nu m-ai întrebat și pe mine/ puteai să mai ceri o părere, două, cinci”, dar nu de mâine ….. ci doar dacă mai lucrez cu mine …. câțiva ani. Mai vorbim!

Când este vorba despre bani, despre siguranța financiară a cuiva, a familiei, când este vorba de expunerea la un risc ce poate fi evitat, când încăpățânarea poate genera dezastre financiare care să afecteze mai multe persoane, nu pot fi nici blândă, nici empatică și nici să am prea multă compasiune pentru cineva care din mândrie sau prostie a refuzat să se informeze, să lase din ego pentru a gândi de două ori în loc de o singură dată.

Probabil că la fel de multă empatie arată și un doctor față de cineva care sistematic și-a chinuit corpul cu o viață nesănătoasă, sau un antrenor pentru cineava care și-a petrecut viața pe canapea la televizor.

Încerc să văd cum să integrez ce am învățat de la Gaspar în povestea legată de bani.

Citește și interviul cu Gaspar referitor la depășirea unor blocaje de  cître cei care își doresc acest lucru și se educă financiar Interviu cu Gáspár György despre credințe limitative și blocaje legate de bani

Insist, o să aveți succes, pe termen lung, dacă vă pasă! Educația financiară contează!

 

Photo by bruce mars from Pexels

2 comments

Leave a Reply