În articolul Opriți hoțul ! am încercat să ilustrez faptul că dacă cineva ne fură ceva luăm atitudine însă dacă cineva ne fură timpul , o resursă la fel de limitată ca oricare alta dar care nu poate fi recuperată sau înlocuită, nu reacționăm.
Dacă nu ați citit articolul Opriți hoțul ! va recomand să îl citiți, acest articol este o continuare.
Conștientizați că timpul vostru vă aparține, învățați să mai spuneți și NU, luați măsuri de stopare a pierderilor.
Ce o să zică ceilalți?
Cine, hoții de timp? Nu o să înțeleagă ce ați pățit, în special dacă erați persoana care nu știa să zică nu.
O să creadă că ați luat-o razna, apoi o să se obișnuiască cu voi așa ciudați cum sunteți după momentul ”nu știu ce ai pățit”.
Când ajungeți să conștientizați că aveți astfel de ”hoți” în jur și decideți că timpul vostru vă aparține și îl păziți vă spun că nu o să vă pese de ce zic ei.
Măsuri luate de alții
Am tot mai mulți prieteni care s-au prins de cum stă treaba și la muncă au luat măsuri, cum ar fi:
• ușa la birou stă închisă primele 2-3 ore ale dimineții și se concentrează doar pe ce au de făcut;
• țin la dispoziție (dacă nu au ușă) un bilețel cu ”doar în caz de urgență, altfel vorbim după 11”;
• programează ședințe între orele 10,30 și 15,30 : nu mai devreme ca să își poată face treaba de dimineață când sunt cei mai productivi și nici mai târziu ca să nu stea peste program;
• refuză participarea la ședințe în afara programului și la ședințe la care nu consideră că au vreun aport de adus;
• nu răspund la apeluri în afara orelor de program, primesc mesaj și dacă este urgent sună ei înapoi;
• deleagă când e cazul, fac coaching și mentoring, nu le este frică de faptul că pot fi înlocuiți;
• nu acceptă telefoane referitoare la oferte speciale, vânzări, studii de piață;
• încearcă să se țină de pauza de masă din timpul programului;
• nu se lasă întrerupți și își termină munca în timpul orelor de program;
• nu acceptă ore suplimentare decât în cazuri excepționale și nu ca o regulă;
Când am auzit astfel de ”reguli” m-am gândit că trebuie să fii un om arogant ca să faci asta, trebuie să fii șef ca să îți permiți asta etc. Adevărul este că atâta timp cât devii mai eficient așa și faci treabă mai bună nu are cine ce sa îți zică.
Un domn care niciodată nu reușea să ajungă acasă înainte de ora 8 seara, după nașterea copilului ajungea la 5.30 și ghiciți ce? Nu a căzut firma fără el și nu l-a dat nimeni afară. El a aplicat modelul cu ușa închisă și lipsa de la ședințele care se țineau de dragul ședințelor.
La un curs am avut un tătic care a plecat înainte de terminarea discuțiilor. Era clar că e tătic pentru că era participant la cursul meu ”Copiii și banii”. Am comentat că sigur pleacă să ia copiii de la grădiniță sau școală ; eram deja la sesiunea de întrebări și puteau pleca și alții dacă era nevoie. Cineva mi-a spus că domnul respectiv a plecat din firmă pentru că nu era dispus să facă ore suplimentare după ce au început copiii școala; angajatorul, după o perioadă, a negociat cu el să se întoarcă și l-a lăsat să lucreze pe program adaptat nevoilor lui. Firma apoi a făcut un program flexibil de venire și plecare, având în vedere nevoile părinților.
Rezultatul?
Timpul recuperat a fost investit în timp cu familia, timp pentru hobby și timp pentru învățat ceva nou, timp de socializare – am observat că mămicile își doresc acest timp și îl folosesc participând la evenimente de dezvoltare personală și socializare de business, timp pentru voluntariat.
Când locul de muncă nu este singurul motiv pentru care ne trezim dimineața viața are altă savoare. De multe ori mă gândeam să îmi iau o zi liberă pentru leneveală și ajungeam să nu o pot lua pentru că aveam diferite evenimente pe care nu doream să le ratez.
Oamenii cu viață socială și hobby-uri sunt puțin predispuși la anxietate și depresie.
Nu am timp !
Normal. Nimeni nu are timp.
Și totuși toți avem fix același timp, probabil este singurul lucru cu care viața e dreaptă. Fiecare avem 24 de ore pe zi, fix 24 de ore, nu puteam avea nici mai multe și nici mai puține orice am face.
Cum reușesc unii să facă de toate și alții nu? Realizează faptul că ”timp nu ai, timp îți faci !”
Timpul, ca orice resursă limitată, trebuie tratată cu respect și utilizată în funcție de valorile voastre și ale familiei voastre. Acest lucru vă va aduce implicit bunăstare.
Timpul și bunăstarea
Bunăstarea nu este echivalența depozitelor din contul bancar ci echivalența liniștii și fericirii pe care o resimțiți. Evident asta pentru unii include și un cont cu sold foarte mare, pentru alții suficienți bani să se descurce decent de la o lună la alta.
Știți cu siguranță povestea copilului care își întreabă tatăl cât câștigă într-o oră apoi își verifică pușculița ca să îi plătească o oră să o petreacă împreună. Pentru copiii voștri nu există ore suplimentare, ei au nevoie de voi lângă ei. Să nu le transmitem ideea că pentru a avea jucării, haine, cărți, mâncare trebuie să ne vindem viața unui loc de muncă. Muncim pentru a trăi și nu invers.
Suntem părinți și o să avem copii de succes. Pentru că ne pasă !
