E jucaria mea, nu mi-o lua !

E jucaria mea, nu mi-o lua !

940 625 AnaMaria

Respectati dreptul de proprietate asupra comorilor din viata copilului vostru.

Daca copilul are o jucarie preferata, acea jucarie devine comoara lui. La varste mici copilul investeste in aceasta comoara sentimente iar acest lucru ii da valoare jucariei.

Jucaria ii da copilului senzatia de iubire, liniste, calm, dragoste de mama, acasa, confort, securitate.

Jucaria preferata are rolul de a fi un substitut psihologic al mamei. In momentul in care copilul realizeaza ca este o parte distinct de mama sa si ca mama este o persoana diferita fata de el, poate transfera asupra acestei jucarii rolul de permanenta, de securizare  (totusi, nu inseamna ca un copil cu o jucarie preferata este insecurizat).

In cazul in care cineva reuseste sa obtina jucaria preferata a copilului acesta va riposta. Un E A MEA !!! va rasuna pe o raza de kilometri.

In acest caz nu insistati ca “ asa e frumos sa imparta” si nu spuneti “ doar un pic ca ti-l da inapoi “ sau “asta nu e motiv sa plangi, vezi ca ti-l iau de tot si nu mai aveti de la ce sa va certati” . Trebuie sa realizati importanta obiectului pentru copilul vostru si eforturile trebuie indreptate catre a obtine si a restitui jucaria inapoi copilului.

De regula copilul trebuie lasat sa isi administreze singur divergentele cu alti copii dar acesta este un caz in care trebuie sa interveniti si sa ii dati copilului sentimentul de siguranta. Copilul va reactiona cu partea creierului emotionala asa ca orice explicatie logica nu va fi nici auzita nici inteleasa. Empatia dumneavoastra si efortul de a restabili linistea vor fi insa simtite si apreciate.

In cazul in care va trece prin cap sa aplicati copilului o pedeapsa prin a-l priva de jucaria preferata uitati de aceasta intentie. Nu doar ca nu veti aplica nici o masura disciplinara dar raul pe care sunteti pe cale sa il provocati are ecou pentru mult timp.

Copilul se va simti furios, indurerat , umilit, parasit. Limitand accesul copilului la acesta jucarie, incalcam spatiul individual al copilului, neglijand nevoia acestuia de a fi securizat.

Desi aparent banala, jucaria preferata si comportamentul parintelui fata de aceasta jucarie poate influenta dezvoltarea afectiva si sociala a adultului.

Toate sentimentele asociate cu jucaria preferata ii vor fi anulate impreuna cu privarea de aceasta. Copilul poate creste cu frica de a se atasa de ceva. Frica aceasta se poate dezvolta odata cu el.  In acest fel copilul o sa devina un adult ezitant, fara incredere in propria persoana, cu stima de sine scazuta si mereu la mana celorlalti care il pot santaja emotional prin privarea de ceva ce ii place. O sa fie un adult usor de manipulat, instabil emotional.

In schimb, faptul ca ati fost acolo i-a dat copilului incredere ca dreptatea este de partea lui. In cazul in care copilul va pune din gresela mana pe jucaria preferata a altui copil va intelege ca este jucaria preferata pe care celalalt copil nu vrea sa o imparta, va respecta proprietatea altora.

Emotiile pe care le dezvoltam in copilarie referitoare la atasament sau frica de atasament, santaj emotional, respectul fata de proprietatea altuia, increderea, reactia celor din jur la deciziile noastre,  vor influenta relatia adultului cu resursele din viata lui, inclusiv cu banii.

Copilul trebuie sa stie ca in viata sunt lucruri care nu se impart cu nimeni si e OK asa.