Copilul mic care nu imparte nu este egoist

Copilul mic care nu imparte nu este egoist

2911 2166 AnaMaria

Ne este frica sa nu avem un copil catalogat drept egoist. Daca vorbim despre un copil mic trebuie sa avem in vedere etapa de dezvoltare in care el se afla.

Dezvoltarea cognitiva a copilului are loc treptat. Copilul mic nu are inca capacitatea cognitiva de a lua in considerare nevoile si sentimentele celorlalti. Ei nu pot vedea lumea prin ochii altora si nici nu se pot pune in situatia lor, copilul mic nu are inca dezvoltata latura empatica.

In prima faza a vietii, dupa ce se naste, bebelusul nici nu realizeaza ca el este o parte distincta in lume separat de mama lui. Cand ajunge la faza de a realiza acest aspect trece prin anxietatea de separare, realizeaza ca mama nu e parte din el si poate pleca. Trebuie sa invete ca mama pleaca dar se si intoarce.

Pentru ca nu pot intelege viata si din punctul de vedere al altcuiva, totul se intampla doar prin ochii lor asa ca in mod firesc copiii sunt egoisti.  Ei vor tot ce vad si vor ACUM !

Copilul este centrat pe el si pe nevoile/ dorintele lui, neavand notiunea de timp clar conturata, nevoia lui trebuie indeplinita atunci cand apare, adica ACUM.

In timp copiii trebuie sa invete de la voi cum sa imparta. Ex Mancarea de pe platou este pentru toata familia, te servesc pe tine, il servesc pe tati si isi pune si mami, cu totii trebuie sa mancam si sa impartim mancarea.

Inainte de 2 ani jumatate nu ne putem astepta sa se joace cu alti copii, dezvoltarea sociala incepe de la aceasta varsta.

La gradinita fetitei mele , la grupa de 3-6 ani, copiii fac cu randul de-a bucatarii. Astfel, in mod constient, copiii selectati accepta (sau nu, este la alegerea lor)  sa depaseasca egoismul si instinctul de foame pentru a-i servi pe colegi cu mancare inainte de a manca si ei.

La gradinita sau in parc copiii invata sa astepte dupa alti copii ca sa le vina randul la leagan sau la tobogan. Prin joc si experiente copiii invata ca poate fi mai distractiv  sa se joace cu alti copii si sa imparta jucariile decat sa se joace de fiecare data singuri. In aceasta faza impartitul jucariilor nu e resimtita de copil ca o pierdere ci ca un castig. Copilul da la schimb o jucarie dar castiga alta plus un partener de joaca.

De abia de pe la 7 ani copiii isi pierd egocentrismul si sunt capabili sa vada lumea si din perspectiva celorlalti. De la aceasta varsta balanta inclina mai putin catre egoism si mai mult catre generozitate, in cazul in care aceasta a fost invatata.

Despre generozitate cititi  Nu, nu trebuie sa iti imparti jucariile !

Depre cum jucaria preferata nu trebuie sa constituie niciodata un obiect restrictionat ca masura disciplinara si posibilele consecinte cititi aici  E jucaria mea, nu mi-o lua !