5 Tradiții de Crăciun, preluate de la familiile noastre. Unele își au rădăcina adânc în istorie.

5 Tradiții de Crăciun, preluate de la familiile noastre. Unele își au rădăcina adânc în istorie.

5 Tradiții de Crăciun, preluate de la familiile noastre. Unele își au rădăcina adânc în istorie.

1280 853 AnaMaria

Ieri era singuri acasă, Elena era la joacă, așa că m-am apucat repede repede de împachetat cadourile. Îl țineam pe Periklis lângă mine ca să îmi dea bucăți de scotch. La un moment dat îmi zice:

  • Îmi place antuziasmul și bucuria cu care faci asta în fiecare an. Știi, la noi acasă cadourile se dădeau doar în noaptea de An Nou când venea cu ele Sfântul Vasile.
  • Ei bine, la noi le aduce și Moș Crăciun și îl putem aștepta și pe Sfântul Vasile. Ce zici?

Azi el a vorbit cu sora lui și și-au arătat unul altuia melomakarona și cum le-au ieșit (un fel de biscuiți tavaliți prin muuuuult zahăr praf), iar eu am vorbit cu fratele și cumnata mea despre meniu și ce să vedeți ”fix la fel facem și noi” a fost replica lor.

Tradițiile de Crăciun aduc senzația de confort și ne dau un sentiment de apartenență, ne conectează cu cei dragi, cu familia și strămoșii noștri.

Pentru că noi suntem departe de familiile noastre, tradițiile de Crăciun continuate în cadrul familiei noastre ne fac să ne simțim aproape de cei dragi.

Facem schimb de poze cu tot ce se întâmplă în casă în jurul sărbătorilor, cum am decorat bradul, meniul de sărbători, mâncărurile care ajung pe masă, inclusiv decorațiunile din casă și cadourile de sub brad.

Tradițiile sunt obiceiuri, gânduri, credințe, acțiuni, pe care le-am moștenit și le dăm și noi mai departe, ele rezistă în timp și reflectă valorile unei familii, a unei comunități.

Lumea modernă ne face să schimbăm anumite tradiții, să adaptăm unele sau să formăm altele noi, dar întotdeauna păstrăm neatinse câteva dintre cele preluate din familie, ca să ne simțim acasă.

Printre tradițiile pe care noi le avem:

  1. Pomul de Crăciun și culoarea verde a vieții

Mai demult pomul de Crăciun se împodobea în Ajun, ca să aștepte darurile de la Moș Crăciun.

În zilele noastre puține familii mai așteptă seara de Ajun pentru acest obicei.

Un motiv ar fi ”industria Crăciunului” și atmosfera care este creață în jurul acestei sărbători cu o lună înainte. La magazine și pe străzi apar decorațiuni, brazi împodobiți și mulți moși cu barbă albă.

Un alt motiv este faptul că tot mai mulți oameni au înlocuit bradul natural cu varianta lui artificială, așa că dacă tot nu mai trebuie să curățăm acele care cădeau, ne putem bucura mai mult timp de bradul împodobit.

Pomul de Crăciun se spune că e originar din Germania, de prin secolul al șaisprezecelea. Culoarea verde și obiceiul crengilor verzi cu care să fie împodobite ușile și ferestrele datează de mai demult.

Verdele era considerat culoarea vieții, a sănătății și în plus se credea că ține la distanță spiritele rele, boala, fantomele și vrăjitoarele. Acum ne împodobim casele cu crenguțe de brad, verzi și în mijlocul iernii, decorate cu globuri, nuci, mere, ca semn de vitalitate, sănătate, prosperitate.

În Egiptul antic, se considera Solstițiul de iarnă momentul în care zeul soare Ra începea să își adune puterile si să învingă moartea, iar oamenii își decorau casele cu frunze verzi de palmier.

Obiceiul decorării caselor cu frunze verzi la solstițiul de iarnă apare și la romani, celți, vikingi, pentru a marca bucuria reîntoarcerii soarelui și a creșterii puterii lui, putere care avea să aducă natura într-un nou ciclu de viață.

De când avem copilul, am decis sa împodobim bradul artificial în Decembrie, la prima zăpadă, și dacă nu ninge îl împodobil în seara de Ajun.

  1. Moș Crăciun aduce cadourile în Ajun

Obiceiul cadourilor de Crăciun vine din religie, de la darurile aduse de cei trei magi pentru pruncul Iisus.

Pentru multe secole, obiceiul de a schimba daruri simbolice era în jurul datei de 6 Decembrie la celebrarea Sfantului Nicolae sau de Anul nou, obicei menținut de unele popoare și în prezent.

În Grecia de exemplu, cadourile le aduce Agios Vasilis adică Sfântul Vasile în seara de Anul Nou. Vă dați seama ce norocoasă este Elena mea, că este jumătate româncă, jumătate grecoaică.

La finalul secolului al nouăsprezecelea multe popoare au luat obiceiul de a schimba cadourile în Ajun sau în ziua de Crăciun.

De la darurile simbolice s-a ajuns la cadouri din ce în ce mai scumpe. Lumea a evoluat, oferta de pe piață este foarte generoasă, plus dorințele din zilele noastre fac și cererea să fie mare. La acestea adăugăm capacitatea financiară de a le achiziționa, avem bani și ne putem permite lucruri la care bunicii noștri nici nu puteau visa.

Cadourile au devenit un mod de a ne arăta aprecierea, dragostea, recunoștința, bucuria.

Noi încercăm să păstrăm regula cu un cadou pentru o persoană, evident, cu copilul nu ne prea iese, dar e justificabil, primește ceva de îmbrăcat, ceva de citit, o jucărie și dulciuri.

financial[parenting

  1. Colindul de Crăciun

Obiceiul colindului a pornit cu mii de ani în urmă când erau cântate cântece la serbarea Solstițiului de iarnă. Ulterior în cântece au apărut textele religioase și colindele au luat forma știută de noi azi.

Acum obiceiul este de a vesti nasterea Domnului, prin intermediul cântecelor, din casă în casă.

Când suntem cu familiile mergem să ne colindăm unii pe alții, acasă ieșim cu copiii în cartier și ne oprim la fiecare casă.

Anul acesta ne vom colinda virtual, ne bucurăm că există această posibilitate.

  1. Masa de Ajun

În Ajun la masă sunt așteptați colindătorii, așa că pe lângă tradiționalul coș cu mere, nuci și covrigi, mai avem prăjituri, biscuiți, ciocolată, bomboane, fructe și chiar bani.

Pe masă sunt aranjate platourile cu gustări sărate și dulciuri, cozonac românesc și grecesc, dulciuri tradiționale grecești când suntem acasă la noi (melomakarona si corabiedes), pahare și băutură răcoritoare, apă, suc și vin fiert, plus mâncăruri gen finger food care se pot mânca repede pentru că cei care ne colindă sunt grăbiți să ajungă și pe la alte case.

Să dai ceva în schimbul colindului e semn de recunoștință, generozitate, prosperitate.

Oricum în Ajun se fierb și sarmalele, în oală de lut, în cuptor. Casa miroase a cozonac, sarmale, vin fier cu scorțișoară și portocale.

  1. Masa de Crăciun

Masa de Crăciun se ține de obicei în familie, cu cei apropiați. Masa se întinde pe mai multe ore și conține mai multe feluri de mâncare, servite pe rând.

Aperitivul conține produse tradiționale din carne de porc: caltaboș, șuncă, șorici, jumări, însoțite de legume, murături, brănzeturi și alte aperitive mici. De pe masă nu lipsește salata boeuf, salata de vinete și zacusca, plus o pâine moale, rumenă, bătută de coajă.

Mâncarea principală: Supa sau ciorba este opțională în funcție de cât stau musafirii și preferințele lor, apoi urmează obligatoriu sărmăluțe, acompaniate sau nu de mămăligă, cu ardei iute, cârnați sau altă carne afumată, și smântână.

Desertul constă în prăjituri de casă, cu foi, cu cremă, sau cornulețe cu nucă și dulceață, cozonac și bineînțeles cafea proaspăt măcinată.

Adunatul familiei în jurul mesei pentru a sărbători nașterea Domnului este un simbol al bucuriei, al apartenenței, al dragostei, al sprijinului și bunătății.

Voi aveți tradiții dragi de Crăciun pe care le păstrați în familie și ați vrea ca și copiii voștri să le ducă mai departe?

Photo cover by Julia Volk from Pexels

Craciun, sarbatori

Dacă vrei să mai citești și alte articole de Crăciun:

Draga Mos Craciun, eu vreau

Cadouri de ultim moment

Cadouri speciale pentru sărbători magice… la buget de vis!

Colind de Crăciun, magie și multă emoție, pentru nașterea Domnului