Învățați să vă bucurați și arătați asta și copiilor

Învățați să vă bucurați și arătați asta și copiilor

Învățați să vă bucurați și arătați asta și copiilor

1728 840 AnaMaria

Meseria de părinte vine cu o mare responsabilitate.

După modelul tău, în umbra ta, crește și se formează un OM. 

Cât e mic învață prin filtrele tale cum este lumea asta, bună sau rea, de încredere sau mincinoasă, curajoasă sau lașă și așa mai departe și asta va crede toată viața, așa că ai grijă ce spui, ce faci, inclusiv ce gândești și ce vibrații emiți în jur.

Nici un examen din viața mea, niciun audit (și am trecut prin multe în 20 de ani de bancă) nu m-a pregătit pentru examenul pe care îl dau zilnic în fața copilului meu.

Ce se întâmplă dacă pic acest examen sau dacă nu iau notă mare? 

Am mult de învățat, am mult de corectat, am mult de recuperat și doare tare. 

Sunt zile în care întorc lucrurile pe toate părțile și tot nu sunt convinsă că fac bine ce fac.

Cum să o expun mai mult la diferite situații ca să o pregătesc de viață?

Cum să fac să nu o țin ”în puf” sau departe de orice i-ar face rău și astfel să îi tai șansele de a se descurca când mai crește?

Nu sunt eu o mamă cloșcă, nici părinte elicopter, nu mă stresez des, dar cand o fac ajunge adânc până în măduva oaselor.

Dar un lucru știu că îl fac bine: o învăț să se bucure!

Viața este o bucurie și o sărbătorim des. 

Cât de des? Foarte des!

Azi trebuia să ajung în oraș, prin centru, ca să ridic de la o anumită farmacie, un anumit medicament.

Seară, cod galben de vânt, fără loc de parcare, după prima zi de școală după vacanță deci obosită ruptă și ea și eu, vă dați seama cât entuziasm aveam în mine pentru o plimbare lungă.

Și totuși… am luat-o mai repede de la școală, am lăsat mașina într-o parcare și am luat autobusul, am luat medicamentul și apoi am mers ”ca fetele” la un restaurant.

Mi-a povestit despre ora de istorie, despre copii, despre miss, despre cât de repede a trecut prima zi de școală, despre planurile ei din acest an, despre… nu știu despre ce nu mi-a povestit.

Și m-a umplut de bine. 

Și eu am ascultat-o. 

Și am umplut-o și eu pe ea de bine. 

La restaurant și-a pus masca și a dispărut, s-a dus să îmi comande cafeaua pe care o uitasem. Apoi la final a cerut o cutie mică să pună în ea mâncare pe care să o dăm cuiva pe stradă. S-a dus cu farfuria de mâncare până către bucătărie și a cerut să îi pună la pachet.

Pe lângă felul ei de a fi generos mi-a atras atenția vocabularul și cuvântul bucurie care apărea atât de des în discuție.

”Miss s-a bucurat pentru că …”

”Ospătarul o să se bucure că i-ai lăsat bacșiș, muncește și el în loc să fie cu copilul lui acasă.” – nu știm dacă are copil, dar dacă ar avea cu siguranță așa ar fi.

”Cineva o să se bucure de mâncarea asta bună, cum să o lăsăm aici?”

”M-am bucurat să fim așa, ca fetele, noi două.”

Creierul nostru este setat să găsească orice negativ, tot ce ne pune în pericol, orice ne face nefericiți. 

Este normal, scopul este să ne protejeze.

Este mult mai simplu și ușor să vezi ce te face nefericit, ce te-a supărat, enervat, necăjit, dezamăgit.

Și totuși cu un efort poți antrena creierul să vadă fericirea, bucuria, de parcă ai pune pe GPS-ul vieții tale bucuria și o vezi apoi la tot pasul.

Deschizi harta sufletului și vezi locul ”TE AFLI AICI” și dai căutare după ”fericire” și o să vezi câtă FERICIRE este în jur. 

Elena este o fire sensibilă la anumite lucruri, are câteva butoane care dacă sunt apăsate e finalul lumii, nefericirea absolută la ea acasă.

Pentru noi a fost o luptă să schimbăm acest model și să implementăm programul FERICIRE.

Mi-a ieșit! Și trebuie să împart cu voi bucuria asta!

Vă dați seama că nu pot lăsa garda jos, dar una e să ajungi unde trebuie și să menții lucrurile acolo decât să urci muntele fricii și să cazi mai mult decât te ridici.

Am avut perioade mai puțin bune, ca toți în viață. Și atunci am fost pozitivi și am învățat-o că viața e cu suișuri și coborâșuri, dar asta îi dă farmecul. ȘI… de câte ori poate și are un motiv de bucurie să se bucure.

Uite așa dintr-o plimbare anostă am făcut un motiv de bucurie.

Și dacă nu aș fi avut bani de restaurant? Aș fi cumpărat un covrig pe care îl împărțeam și ne plimbam și râdeam și tot ne bucuram.

Nu lăsați bucuria nici pe când aveți mai mulți bani, nici pe când aveți mai mult timp, nici pe când se va întâmpla ceva anume, bucurați-vă acum, aici, exact unde sunteți și învățați copiii să facă la fel.

Și un secret de final: așa atrageți lucruri frumoase în viața voastră care vă aduc mai multă bucurie. De parcă Universul ține cu noi și vrea să fim bucuroși.

Vă îmbrățișez, cum altfel decât cu bucurie! Fiți fericiți!

Craciun Elena foto

foto Lens of Alex

Îți recomand să citești și:

5 lecții de viață pentru un copil, într-o singură zi

Parentingul nu se face de pe o zi pe alta

Curs adulți online înregistrat: Inteligența copiilor și succesul în viață

 

Leave a Reply