Oamenii semnează majoritatea actelor cu ochii închiși.
Am văzut din experiență cum caută direct locul pentru semnătură.
”Unde este linia punctată?” ”Unde semnez?”
Întrebarea corectă este CE SEMNEZ EU AICI?
Am o experiență de 20 de ani în bancă, dintre care, primii 8 în zona de front office, adică în legătură directă cu clienții.
Când venea un client să ia un împrumut cerea ”suma maximă, cât pot lua cel mai mult?”.
Vă vorbeasc aici despre semnătura de pe contractele de creditare, dar asta se extinde și asupra oricăror altor contracte care vă obligă financiar.
Banca Națională are reglementări clare în privința gradului de îndatorare, adică cât poți ”lua cel mai mult” în funcție de veniturile pe care le ai. Și asta nu este întâmplător! Să fim realiști, cu aer nu o să poți trăi, degeaba te superi că banca nu îți dă câți bani vrei tu.
Creditul ți se dă în funcție de câți bani produci tu, împreună cu familia ta. Faci mulți bani? Poți primi mulți bani.
Cei care nu pot face economii visează că pot plăti ratele, că se descurcă ei cumva, important este să se vadă cu sacii în căruță, adică cu banii unui credit în cont, apoi ….
… nu trec câteva luni și încep să apară primele întârzieri la plată, evident că nu pot pune deoparte bani.
Odată cu acestea, apar și primele telefoane de la departamentul de recuperări, nu de alta dar banca nu este imprimeria națională, este o instituție care ia bani de la cei care au în plus și dau către cei care au nevoie, iar din relația asta fiecare trebuie să iasă câștigat:
- banca să își acopere cheltuielile și să facă profit, altfel nu are sens pe piață;
- clientul care a depus banii să primească o dobândă sau măcar să își știe banii în siguranță;
- clientul care aluat împrumutul să își rezolve problema și să restituie banii.
Fiecare bancă poate avea un profil de risc pentru clienți și astfel să refuze anumiți clienți și să accepte alt tip de clienți, asta poate să difere de la o bancă la alta.
Separat, sunt bănci care își doresc în portofoliu persoane fizice și alte bănci care își doresc să lucreze cu companii.
Între băncile care lucrează cu persoane fizice, sunt unele care acordă credite garantate și altele care se expun la un risc mai mare și acordă credite ”doar cu buletinul”, ”într-o oră” și altele din aceeași gamă.
Cu cât riscul la care banca se expune este mai mare, cu atât dobânda plătită de client este mai mare.
Altfel spus va costa mai puțin creditul pentru casă (ipotecar) sau creditul garantat cu o casă (imobiliar) decât un credit negarantat, un descoperit de cont (overdraft) sau limita unui card de credit.
Când lucrurile merg bine, toate părțile implicate sunt mulțumite. Când merge prost …
Se strică înțelegerea, apar consecințele.
Și de multe ori lucrurile merg prost.
Suntem oameni și suntem fragili, în viața noastră apar evenimente la care nu ne-am aștepta și care ne lovesc și financiar destul de rău: o problemă medicală, un deses, pierderea unui loc de muncă, un divorț, un accident și așa mai departe.
Îi putem vedea pe acești oameni loviți de probleme și care nu își mai pot achita datoriile plângând pe la uși de bănci, pe la judecătorii, pe la televizor, ne poate părea rău pentru ei și totuși este târziu, greșeala se plătește, la fel și neștiința. Mulți își ascund problemele și când ele ies la suprafață este mult prea tarziu ca să se mai poată face ceva.
Când o bancă vă refuză cererea nu încercați să găsiți tot felul de instituții sau persoane care să vă ajute, pentru că atunci jucați la o loterie din care cel mai probabil doar veți pierde, nici o pojghiță de dreptate nu o să mai obțineți, tocmai pentru că ați semnat, adică v-ați dat acordul asupra unei înțelegeri și trebuie să o respectați.
Așa cum de exemplu semnați un contract de credit în care vi se acordă 3000 eur și trebuie să dați înapoi 4500 eur, vedeți, înțelegeți și semnați, ați fost de acord. Cum ar fi ca instituția cu care ați semnat să vină și să zică ”ce contează că am semnat și ne-am înțeles, acum vreu să îmi dai 10000 euro si nu 4500 eur”. Ar fi corect? NU. De ce ? Pentru că ar strica înțelegerea.
Ei bine, fix la fel se întâmplă dacă voi semnați că pentru cei 3000 euro le dați 10000 euro și vă treziți după un timp că nu este corect. După ce ați semnat, singurul lucru care nu mai este corect este să stricați înțelegerea, așa proastă și vicleană cum a fost făcută cu bună știință de cei care v-au înșelat. Ați semnat, sunteți responsabili pentru acea înțelegere.
Oamenii educați financiar știu să se protejeze:
- nu se întind mai mult decât le este plapuma, nu încearcă să ia bani pe care să nu îi poată da înapoi,
- nu se roagă de toate neamurile și de toți prietenii să le vină co-debitori ca ei să se poată îngloda în datorii;
- își țin o rezervă de bani din care să își achite datoriile în caz de ”Doamne ferește”;
- își fac asigurări, dacă apare o problemă la care ei nu pot face față știu că o asigurare îi acoperă într-un mod în care ei nu pot să o facă;
- citesc fiecare contract înainte să îl semneze și știu când dau de greu ce să facă, doar nu degeaba sunt clauzele acelea puse în contract, au înțeles și și le-au asumat, mai departe ”Doamne ajută”;
- pun și răul înainte, își fac scenariul pesimist și au o soluție ipotetică despre cum ies din probleme;
- se mulțumesc cu cât au, chiar dacă visează la mai mult;
- se concentrează pe creșterea valorii personale mai mult decât pe creșterea diagonalei televizorului;
- încearcă să își adauge venituri sau să le crească pe cele existente înainte să își cumpere lucruri pe care încă nu le merită;
- se bazează pe părerea specialiștilor și mai puțin pe părerea vecinilor;
- citesc Ziarul financiar înainte să citească pagina 5 din cine știe ce revistă de can-can;
- se duc în mai multe locuri și se informează înainte de a face o cheltuială, înainte de a lua un credit, înainte de a-și asuma orice printr-un contract și prin propria semnătură.
Găsiți pe youtube un material realizat de Antena 3 numit ”In premieră. Datori pe viață”, dacă vreți să vă îngroziți, să vedeți cum de pe o zi pe alta puteți pierde totul din cauza unei semnături pe un contract, puteți prin intermediul acestui film, priviți și pe sărite, veți prinde ideea.
Oricît de multe reglementări se fac pentru a fi protejați, întotdeauna vor fi ”unii” care știu să treacă pe lângă lege și să obțină profit prin faptul că îi păcălesc pe oameni să semneze cu ochii închiși contracte abuzive care îi vor duce la sapă de lemn.
Nu fiți mândri, nu trebuie să vă fie rușine să întrebați, dacă ceva vi se pare ciudat mergeți și în altă parte, întrebați, comparați, decideți când știți în ce vă băgați.
Citiți ce scrie cu litere mici, întrebați pănâ când ați înțeles, nu vă gândiți ”lasă că nu contează”, pentru că atunci când contează va fi prea târziu.
Citește și:
Atenție la fraude. Povestea unei cursante care a pierdut mulți bani.
Ne este frică de ce nu cunoaștem, inclusiv de lucrurile legate de bani
Creditele de nevoi personale, între iluzie și realitate
Până vă protejează cineva, învățați să vă protejați singuri.
Dacă vreți să achiziționați ceva și aveți de dat un avans consistent, verificați cu atenție condițiile în care acest avans se poate pierde, care este termenul de plată, ce se întâmplă dacă întârziați și așa mai departe.
ATENȚIE: pe gură se pot spune multe, ce este scris contează.
De exemplu: să zicem că vreți să achiziționați un apartament.
Aveți de plătit avans 25%, îl dați din economiile voastre. Apoi, aveți o clauză prin care se spune că veți achita restul în termen de 30 de zile, altfel puteți pierde avansul integral.
Voi întrebați vânzătorul / dezvoltatorul: dacă nu reușesc să iau de la bancă creditul în 30 de zile, ce se întâmplă?
El, pe gură: nicio problemă, îmi spuneți și vedem atunci, eu vă pot aștepta.
Realitate: un contract de credit, de la prima analiză a dosarului, evaluarea casei și emiterea raportului de evaluare, până la aprobarea finală, poate lua mai mult decât timpul menționat în pre-contractul de vânzare cumpărare. Sunt cazuri în care se face o analiză a proprietarilor pentru terenul pe care s-a construit imobilul, sau lipsește un document dat de dezvoltator și alte zeci de posibile variabile, cu toată bunăvoința băncii să întârziați.
Voi, de bună credință anunțați vânzătorul și surpriză, nu își mai amintește ce ați zis, își amintește fix ce este scris în documentul semnat și da, puteți pierde banii, și da, va câștiga și în instanță, și da, voi veți fi cu banii pierduți.
REALITATE: clauzele unui contract nu sunt bătute în cuie și orice relație contractuală trebuie agreată, apoi clauzele agreate se regăsesc în contract. Faptul că un contract este deja pregătit nu înseamnă că nu poate fi modificat, discutat, negociat, rescris.
Dacă ceva vi se pare neclar și doriți altă formulare la o clauză sau doriți să negociați ceva ex un termen mai lung la plată, excepția unor comisioane, un discount etc, nu mergeți la mica înțelegere ”doar trebuie să avem încredere, îmi e rușine să zic ceva, ei se pricep cum să zic eu să modifice acolo doar ne-a zis doamna de la ghișeu etc” , nu uitati că toate trebuie să se regăsească în documentul pe care îl semnați altfel nu contează.
Aveți grijă de voi!