Sunt convinsă că știți ce este Haloween, dar știți ce e Luminația?

O să vă spun.

M-am născut și am crescut la Cluj, așa că Luminația este un obicei pe care îl port cu mine oriunde aș fi și despre care îi vorbesc copilului meu în fiecare an. Chiar și după jumătate de viață petrecută în capitală tot sunt întrebată de unde sunt din Ardeal.

Ei bine, la mine la Cluj, făceam dovleci sculptați de când apăreau, îi înlocuiam pe gard când se pleoșteau și terminam cu ei când se terminau și dovlecii din grădină. Pentru că stăteam la oraș prindeam câteva sfârșituri de săptămână la casa de la țară, dar era suficient, iar lumânările erau la mare căutare.

Sâmburii îi punea mama în cuptor la copt și toată casa mirosea a pumpkin spice mai ceva ca la cafeneaua care a adus aroma și în paharul de latte.

Nu aveam Haloween, nu mergeam la colindat la Trick or Treat, dar mergeam să curățăm mormintele celor dragi ca să le pregătim de Luminație, ocazie cu care strângeam și o plasă de castane sălbatice pentru a fi predate la școală. Acesta era un lucru obligatoriu pe vremea lui Ceaușescu, castanele erau mai departe predate către fabrici de medicamente, sau cel puțin așa știam.

În seara de 1 Noiembrie mergeam la cimitir cu crizanteme și multe lumânări, era Luminația sau Ziua Morților, sărbătoare care se organizează în Transilvania, Banat și Maramureș.

Obiceiul este să mergi seara la cimitir, să decorezi cu flori, candele și lumânări mormintele celor dragi plecați și să te întâlnești cu cei dragi. Unii le împart copiilor dulciuri sau fructe. Este o aglomerație incredibilă în orice cimitir.

Luminația este o sărbătoare de origine celtică adusă de către catolici și care este un adevărat spectacol, dacă sunteți prin zonă vreodată să nu îl ratați. Sunt zone în care se sărbătorește în prima sâmbătă a lunii Noiembrie, dar asta se întâmplă la țară când preotul merge să facă slujbă în cimitir. Se zice că în seara de 1 Noiembrie se deschid porțile cerului și sufletele celor dragi de dincolo ne vizitează.

Cel mai mult îmi plăcea vizita din Cimitirul Central, era un spectacol de flori, oameni, lumini, incredibil. Era seara în care cei plecați erau pomeniți cu drag de toți cei care ajungeau să pună o lumânare. Străzile din jurul cimitirelor erau pline de crizanteme, munți de crizanteme și de lumânări sunt de vânzare.

Seara târziu ajungeam acasă și de pe balcon vedeam un alt cimitir care e departe pe un deal, se vedea în flăcări. Stăteam mult și îl priveam. Mii de rugăciuni și de lumini făceau acel spectacol.

Nu ducem nimic cu noi, dar parcă contează ce lăsăm în urmă.

Îmi plăcea mult la luminație pentru că moartea făcea parte din viață, era un fenomen acceptat cu blândețe și dor, cu nostalgie, cu respect,  cu povești frumoase despre cei plecați.

Odată cu copilul au venit și obiceiurile importate, printre ele și petrecerea de Haloween.

Mamă, cât am mai bombănit la prima ”petrecere”, nu vreți să știți ce a fost la gura mea și cum am zis că noi nu participăm, până când copilul s-a pus pe plâns, omul s-a pus pe analizat și mi-am dat seama că pot să le îmbin. Petrecerea era un eveniment cu vânzare de lucruri pentru o strângere de fonduri, așa că în final mi-am pus pălăria de vrăjitoare, am participat și am strâns o sumă mare de bani.

Aseară în cartier au pornit copiii la colindat, la Trick or Treat, știam deja că se organizează cu mare emoție, de la mic la mare.

Peste 100 de copii, frumoși, costumați, gălăgioși, ne-au bătut la ușă. A fost un spectacol frumos, trebuie să recunosc și mă bucur că nu a ieșit nimic grotesc. Toate costumațiile au fost drăguțe, copiii educați, atmosfera de sărbătoare.

I-am așteptat cu fructe pe cei mici (părinții au fost încântați și chiar și câțiva copii) și cu ceva dulce pe cei mari. Pentru că la un moment dat vedeam că mi se termină toate, am adăugat și prune în bolul cu mere. Vreau să vă spun că prunele au fost top-hit! La anul cumpăr o ladă de prune, las merele bio pentru Crăciun.

M-am costumat și eu într-o vrăjitoare și am văzut surpriza copiilor. Le-am spus că merele sunt vrăjite; bine că le-am spălat, toți își băgau cu poftă dinții în ele după ce le spuneam povestea merelor magice.

Ce mi-a plăcut cel mai mult din sărbătoarea din acest an?

A fost ceva ce mi-a plăcut cel mai tare.

Generozitatea prietenilor!

Pentru că Elena mea nu a putut participa din motive medicale, mulți dintre prietenii ei au venit să îmi lase din dulciurile lor ca să îi dau și ei. Mi s-a părut minunat! Vă dați seama ce înseamnă pentru un copil să ia din dulciurile primite și să îi dea și prietenului lui? Wow!

Am ieșit cu dovleacul de plastic care era programat să fie plimbat și fetele au pus în el. Era o fetiță care tot alegea și îmi zicea ”stai că mai am, stai așa, și asta, și asta…”. Mulțumesc. Sunteți magice!

Apoi, când eram pe afară la poze și împărțit a venit vecinul nostru la Elena să își aleagă și ea din bolul de Trick or Treat, you rock, mulțumesc! Elena a ales un biscuite cu bezea ca să îl împartă cu mine, știa că îmi plac, așa că azi l-am savurat împreună.

În weekend au venit la noi o familie cu copiii lor ca să facem petrecere în avans, având în vedere că Elena o să o piardă pe cea de la școală. A ieșit o petrecere tare frumoasă.

Vă spun drept că ce cumperi cu bunătate și prietenie nu vei putea niciodată cumpăra cu bani.

Ieri am avut și dovleci sculptați și decor, am fost în rând cu lumea.

Azi ne gândim la cei plecați.

Azi însă, suntem în rând cu cealaltă sărbătoare, sărbătoarea Sfinților.

Azi ne gândim la cei care ne-au dat viață și nu mai sunt fizic printre noi. Este o zi de meditație, de rugăciune, de recunoștință și respect.

Azi aprindem lumânări pentru cei dragi plecați și ne rugăm pentru sufletele lor. Din păcate am o mare parte de familie pe cealaltă parte, chiar și prieteni deja, unii de vârstă apropiată de a mea. Offf. Pres scurtă e trecerea noastră pe aici.

Iar mâine….

Mâine o să fie ziua în care o să ne amintim că plecăm cu mâinile goale, că viața este scurtă și că trebuie să ne bucurăm de ea. Vom sădi mai departe bunătate și semințe de bine, așa ne va fi bine și nouă și celor din jurul nostru.

Știu că obiceiurile noi duc sărbătorile într-o altă direcție pe care o putem comenta cât vrem (sau nu), dar putem să le explicăm copiilor că dincolo de dulciurile și petrecerile de Haloween trebuie separat să ne amintim de cei dragi care nu mai sunt printre noi, să spunem o rugăciune și să aprindem o lumânare împreună.

Să fiți bine!

Photocover by Pexels