Mă gândeam acum de ce am pus semnul întrebării în titlu în loc de semnul exclamării.
Cei din generația mea au prins un pic din comunism, au trăit serile în care ne așteptam părinții în beznă pentru că se făcea economie la curent, nopțile de iarnă în care înghețam sub plapumă și geamurile aveau flori de gheață pe dinăuntru, zilele de Duminică în care aveam în casă o prăjitură coaptă de mama, hainele primite de la frații sau verișorii mai mari și pe care le purtam până ne erau mici de nu mai încăpeam în ele și le dădeam mai departe, am prins și dorința, invidia, jindul la ceva ce puțini aveau și restul puteam doar să visăm, chiar dacă vorbim de un pix cu mai multe mine colorate sau o ciocolată, lucruri atât de la îndemână azi.
Haine noi primeam de sărbători, câteva portocale sau mandarine la Crăciun, banane poate una pe an și aia verde și lăsată într-un ziar pe dulap să se coacă.
Am simțit lipsa și acum avem acces la tot ce atunci ne-am dorit, fapt pentru care un stil mai simplu de viață este greu de implementat, ne dorim tot ce ne-am dorit și nu am putut avea, vrem să ne bucurăm de senzația de a avea. De câte ori vreau să mă scap de majoritatea lucrurilor de care nu mă folosesc văd cât îmi este de greu, undeva în colțul minții mi-a rămas acel ”nu știi când ai nevoie și nu ai, ce faci atunci”. Așa că acest proces de curățenie este în desfășurare, în unele zone am mai mult spor, în altele mai mic, dar direcția este clară, schimb semnul întrebării de mai sus în semnul exclamării.
Văd pe rețeaua de socializare pe care intru zilnic faptul că unele persoane își simplifică viața și declară că sunt mai fericiți.
Am observat acest fenomen mai de aproape la câțiva dintre cei care au trecut prin cursul meu Tu și banii tăi că au făcut același lucru după o perioadă.
Cum și-au simplificat viața?
Au trecut printr-un proces de analiză să zicem așa, fie au mers la psiholog să scape de rănile din trecut, fie au un coach, fie au participat la diverse cursuri și programe, fie au citit mult și au trecut printr-un proces de educare și/sau autoeducare. Adevărul este că schimbarea trebuie să vină din tine, nimeni nu poate face nimic în locul tău, tu ești actorul principal în viața ta, tu centrezi și tu dai cu capul cum se zice.
Drumul este diferit pentru fiecare în parte și este normal să fie așa, suntem diferiți.
Finalul unui astfel de proces a fost faptul că au înțeles cine sunt, ce valori au, ce contează pentru ei, ce îi face fericiți, ce vor și ce nu mai vor în viețile lor.
Mult spus final, un astfel de proces odată început continuă, în valuri, pentru că ne dezvoltăm și ne educăm tot timpul.
Apoi au trecut la partea de implementare:
- Au ieșit din relații toxice, relații care îi țineau în spate, fie că era vorba de familie, prieteni, colaborări, un loc de muncă care îi făcea nefericiți și așa mai departe;
- Au scăpat de ”balastul” pe care l-au adunat, de la emoții, sentimente, amintiri, lucruri și au păstrat doar ce conteză;
- Și-au schimbat sistemul de gândire, de la negativ și nemulțumire, la pozitiv și recunoștință,
- Și-au simplificat viața, au scos din program mulți de ”trebuie să” când și-au dat seama că singuri s-au acoperit cu prea multe activități.
Mai puține relații proaste înseamnă mai mult timp pentru tine și pasiunile tale. Nu știi de pasiuni ai? Este timpul să explorezi și să faci activități care îți aduc bucurie, viața este prea scurtă pentru altceva.
Mai puține lucruri care își aglomerează casa înseamnă mai puțină bătaie de cap, mai mult timp pentru tine, mai puțin stres.
Când schimbi gândirea de la negativ la pozitiv totul se schimbă, mai ales sănătatea ta până la ultima celulă. În plus, în loc să gândești cum nu poți face diverse lucruri și să găsești scuze, mintea ta o să caute soluții și vei vedea cum parcă atragi norocul în calea ta.
Un program prea încărcat ne indică uneori că fugim de ceva, de frica de a fi singuri, de ce zice lumea sau ce poate să creadă lumea, fugim de o anumită imagine (ex sunt o mamă rea dacă nu duc copilul în fiecare zi pe la ceva activități și opționale, iar eu vreau să fiu o mamă bună), fugim din relațiile în care suntem și ne ascundem după un program superîncărcat, suntem perfecționiști, nu putem sta locului sau nu ne găsim locul în liniște.
Riscul unui astfel de program încărcat este că ajungem la ”busy being busy” adică suntem ocupați ca să ne simțim importanți și nu pentru că facem neapărat și ceva util. Pe de altă partte nici nu stăm să ne tragem sufletul și ajungem să facem asta când viața ne dă câte o problemă grea de dus, bine ar fi să nu ajungem acolo.
Dacă te simți compleșită, stresată, anxioasă, obosită, dacă ai început să uiți lucruri, te simți pierdută, simți că așa nu se mai poate, încearcă să simplifici totul, să renunți la tot ce nu îți aduce fericire. Fă un plan, aplica-l pas cu pas.
Pune-ți (și) banii în ordine:
Analizează pe ce se duc banii tăi.
Renunță la tot ce nu ai nevoie, o să vezi că poate sunt chiar multe lucruri în această categorie.
Nu te mai compara cu alții, cumpără ce îți aduce ție bucurie nu ce vezi la alții și crezi că îți dorești sau ți-ar aduce fericirea. Nu crede tot ce vezi pe social media.
Regândește prioritățile.
Ieșitul la cumpărături nu trebuie să fie metoda ta de a elimina stresul, nu de alta dar poate fi un bumerang. Pentru început fă ”window shopping” adică problează dar nu cumpăra, lasă lucrurile la casă pentru 24 de ore și întoarcete doar dacă chiar ai nevoie de acele lucruri.
Nu cumpăra doar pentru că este ieftin, este la reducere, ai văzut în reclamă, sau are toată lumea, doar vei aduna și mai multe lucruri de care nu ai nevoie, pe care nu le folosești și care doar îți aduc un stres în plus.
Ține banii în buzunar și fă ceva mai isteț cu ei, investește-i în ceva ca să îți aducă mai mulți bani sau fă ceva ce îți face plăcere, tot vor fi cheltuiți mai bine decât să îi dai pe lucruri care zac prin casă.
Dacă nu ai puși bani deoparte pentru fondul de rezervă și siguranță începe cu acestea, o să îți aducă multă liniște să știi că nu ai conturile goale în caz de nevoie.
Studiile arată că experiențele ne fac mai fericiți decât lucrurile. Investește timp și bani în a trăi cu bucurie, așa cum îți dorești tu, viața ta este mult prea importantă ca să o consumi cu altceva.
Să fie cu folos!
Anamaria