Poți să zici cu voce tare ”nu am bani ”?
Banii vin și pleacă.
Uneori luăm decizii bune referitoare la bani, de multe ori decizii mai puțin inspirate iar uneori decizii de-a dreptul tâmpite sau dezastruoase.
Ideea este că sunt perioade în care avem bani și perioade în care nu avem bani. Așta nu depinde neapărat de tipul deciziilor, putem lua decizii bune și să rămânem, pentru o perioadă, fără bani.
Setări mentale referitoare la bani și prosperitate
Ieri discutam cu Oana, o doamnă care a fost la un curs de-al meu acum vreo doi ani și cu care ne-am întâlnit la un loc de joacă, despre setările mentale. Discuția a mers către oameni, atitudini, mentalități, blocaje.
Am vorbit despre faptul că cel mai nociv lucru într-o familie fără bani este atitudinea cultivată greșit:
”noi suntem săraci”,
”noi nu suntem bogați ca ăia”,
”ei sunt bogați, nu le pasă de nimic, nu ca noi”,
”da ce crezi, că suntem milionari? Banii nu cresc în copac” și așa mai departe.
Copilul își învață limita și stă în ea, exact ca insecta dintr-un studiu pe care l-am văzut pe internet. Era o buburuză și cineva a desenat în jurul ei un cerc, din acel moment buburuza nu s-a mai plimbat pe toată foaia.
Creierul vede o limită, și-o însușește și apoi acționează ca și cum ar fi acolo tot timpul, chiar dacă are valoare cât o linie trasată pe hârtie.
Citește și articolul: De ce când vrei să schimbi ceva este greu?
Dacă citiți poveștile de viață ale multor persoane care au ajuns prospere pornind de la o situație modestă, de multe ori veți vedea ce atitudine de învingători le-au cultivat părinții acestor copii și cât de mult au luptat ca să crească copiii cu atitudinea potrivită, cu viziune îndreptată către succes și nu către lipsurile din acel moment.
”Dacă eu nu am putut, tu poți! Sunt aici ca să îți spun că viața poate fi și altfel.”
”Dincolo de ce vezi acum există mai bine și tu acolo vei ajunge, prin educație și strădanie.”
”Dacă eu nu am avut, tu vei avea, doar de tine depinde! Eu sunt aici să te susțin.”
Diferența dintre ”nu am bani ” și ”nu am bani pentru asta”
În casă am știut întotdeauna că ”nu am bani” nu însemna că o să murim de foame, o să rămânem fără apă la robinet sau o să fim evacuați. Pentru că vorbeam despre bani, avem bani sau nu avem bani, erau doar două expresii. Nici una nu definea starea pentru totdeauna.
Când ne schimbam mașina, când mai construiau ai mei ceva, apărea iar în peisaj ”nu avem bani”, adică mai luăm niște țigle sau o ușă, nu dăm banii pe nimic care nu este necesar.
Știam că banii sunt limitați. Că sunt lucruri care au întâietate și altele care vin la urma dacă mai sunt bani și pentru ele.
Știam că sunt perioade cu bani mai mulți și perioade cu bani limitați.
Din aceste motive pot spune ”nu am bani” fără nici o emoție. Înseamnă că ”nu am bani pentru asta, acum” sau ”nu am bani de dat pe tâmpenii”.
Îți recomand și articolele:
70% dintre oameni trăiesc în haos financiar?
Cinci motive pentru care oamenii nu reușesc în viață
Oamenii bogați pot spune ”nu am bani ” fără probleme
Am observat o diferență între bogați și săraci. Vorbesc aici despre cei care se consideră bogați, au mentalitatea potrivită.
Nu analizăm aici ce înseamnă bogat sau sărac. Pentru unii un acoperiș, toaletă în casă și apă caldă la robinet plus o familie sănătoasă, dragoste și copii, definesc toată bogăția de pe lume. Pentru alții o casă cu 300 mp și trei mașini în fața casei e sărăcie. Ca în orice situație, contează cu ce ne comparăm.
Cu toții facem cheltuieli, uneori până la fundul sacului, sau avem o problemă, sau facem investiții, sau mai facem câte o prostie care apoi costă bani și uite așa, din diferite motive, în perioade de timp, rămânem fără bani.
Cei care au încredere în ei spun fără nici o problemă ”(acum) nu am bani”.
Ei știu că banii pleacă dar se și întorc.
Știu care e motivul acestui mic blocaj în cashflow-ul lor, sunt siguri că e o situație trecătoare.
Cei care trăiesc cu frică de gura lumii și sunt influențați de părerea celorlalți, nu au curajul să o spună. Se ascund, se eschivează, vin cu motive și uneori cu scuze sau chiar minciuni. Este o atitudine păguboasă.
Știu o familie care îmi erau clienți la bancă. Pe vremuri fuseseră bogați, el era director și consultant/colaborator în mai multe companii. Participau la tot felul de evenimente caritabile și dădeau bani peste tot.
Când i-am cunoscut erau pensionari, multe surse de bani au dispărut pentru că erau surse active de bani, nu au făcut investiții și trăiau din două pensii care acopereau cu greu cheltuielile generate de stilul de viață construit, întreținerea unei case mari, grădina etc.
Le era rușine să spună că nu au bani și cererile de sponsorizări sau de bani împrumut curgeau către ei mai ceva ca Someșul primăvara (eram la Cluj pe vremea aceea).
Uneori își luau de la gură, ca să dea mai departe și să nu se facă de rușine.
Cred că a fost prima oară când am întâlnit acest fenomen și m-a impresionat foarte mult. Nu era vorba despre generozitate, era frica de ce o să zică lumea dacă ei ar spune că nu au bani.
Nu mai zic de câți oameni luau credit, pentru cheltuieli diverse menite să arate lumii că au, că nu sunt săraci, că sunt mai altfel și de admirat.
Citește și articolele:
Creditele de nevoi personale, între iluzie și realitate
Vindeam credite dar nu credeam în ele
Vreau să fac cursul tău dar nu am bani acum
Sunt persoane care îmi spun sau îmi scriu asta. Îi admir, au setarea mentală bună, lipsa banilor este temporară și de regulă dintr-un motiv întemeiat.
Sunt persoane care îmi dau diferite motive, simt nevoia să se justifice, nu pentru mine ci pentru ei.
Câteodată, dincolo de motive, văd blocaje legate de bani. Fiecare trebuie să găsească singur dorința de a le identifica și depăși, de a ieși din zona de confort, de a spune…. Gata, schimb foaia, altul poate și eu pot.În acel moment nu mai cauți motive, și începi să găsești soluții.
Dacă spui că nu ai bani îți oferă cineva?
Sau îți ia? De ce ai această problemă în a te feri să spui că nu ai bani? De unde vine acest blocaj? Doar ție îți furi pălăria. Cui îi pasă de situația ta astfel încât și ție să îți pese de părerea lor? Asta pe lângă faptul că nu trebuie să te justifici pentru ce faci tu cu banii tăi, de ce ai sau nu ai și așa mai departe.
Când am cititori care îmi scriu că vor la cursurile mele dar acum nu au bani, mă bucur că o pot spune. Îmi place setarea lor prin care știu că e o situație trecătoare, indiferent care ar fi motivul din care au acest răspuns acum.
Separat de asta, sunt în contact cu mulți traineri. I-am întrebat ”dacă cineva îți scrie că vrea la cursul tău dar nu și-l permite financiar, ce faci?”, aproape invariabil răspunsul a fost ”găsesc o formulă, îl/o primesc fără probleme, știu că o să fie un cursant de valoare doar prin faptul că încearcă să găsească soluții și merită un loc”.
Găsiți soluții, câteodată sunt la un pas de voi.
